A. Pentru combaterea bolilor si daunatorilor la samburoase (Prun, Cais, Piersic, Cires, Visin) trebuie sa tinem cont de urmatoarele metode:

* Respectati dozele recomandate de producator.

Ca sa fertilizati corect livada trebuie sa cunoasteti rolul elementelor nutritive in viata plantelor si cum influenteaza ele calitatea recoltei.

Elementele nutritive alcatuiesc hrana plantelor si prin prezenta lor in cantitati suficiente si in forme asimilabile influenteaza cresterea si dezvoltarea pomilor fructiferi.

Trebuie sa stiti ca elementele nutritive se impart in:

• macroelemente: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu si sulf
• microelemente: bor, cupru, mangan, molibden, zinc, fier si aluminiu.

Macroelementele au rolul principal si au o pondere mai mare in hrana plantelor decat microelementele dar nici unul nu poate lipsi sau sa se afle in exces in hrana plantelor, ambele cazuri provocand modificari nedorite in plante.

Elementele nutritive sunt absorbite de catre plante pe doua cai: prin radacina- cele extrase din sol; prin frunze – cele extrase din atmosfera precum si cele administrate sub forma de solutii foliare.

B. Pentru combaterea bolilor si daunatorilor care apar la semintoase (mar, par, gutui) trebuie sa tinem seama de urmatoarele metode:

* Respectati dozele recomandate de producator.

Erbicidarea solului este o lucrare importantă care trebuie făcută în livadă pentru a proteja pomii de buruieni. Alegerea erbicidelor este esențială și se face în funcţie de spectrul de acţiune asupra buruienilor, anuale sau perene, monocotiledonate sau dicotiledonate şi eficacitatea acestora. Experienţele efectuate atât în ţara noastră cât şi în alte ţări cu pomicultură dezvoltată, au arătat că erbicidele sunt mai uşor suportate de măr şi păr, cele mai sensibile sunt prunul şi caisul. De asemenea, pomii tineri, cu sistemul radicular mai la suprafaţă sunt mult mai sensibili, ceea ce impune unele restricţii în ceea ce priveşte aplicarea erbicidelor în primii 2-3 ani de la plantare. În general, în plantaţii pomicole erbicidarea se face preemergent toamna sau primăvara devreme pentru a împiedica germinaţia seminţelor şi postemergent, când buruienile sunt în vegetaţie, accestea fiind absorbite prin frunze.

Din grupa erbicidelor preemergente, în plantaţiile pomicole se utilizează frecvent: Goal 2E 5l/ha, Dual Gold 960EC 1,2 l/ha, Galigan 240EC 3-5 l/ha, Sultan 50SC 0,5 l/ha (cu acțiune dublă preemergentă și postemergentă), Stomp 330 CE 5l/ha. Dintre erbicidele postemergente rezultate bune s-au obţinut cu erbicide antigramineice: Pantera 3 l/ha, Fusilade Forte 1,1–1,3 l/ha, Leopard 5EC 2-3,5 l/ha (în pepiniere şi livezi) sau erbicide totale sistemce sau de contact: Roundup 360CE 4 l/ha, Glyphogan 480SC 4 l/ha, Glialka 36 001 L 5 l/ha Basta 14SL 5 l/ha, Touchdown 36CE 5 l/ha, Dominator 3-4 l/ha.

Aplicarea erbicidelor se face de preferat dimineaţa şi seara când vântul are o intensitate mai redusă, iar temperatura aerului să fie între 5-22 de grade Celsius.

Pomii fructiferi sunt livrati cu radacina nuda, de aceea trebuie plantati in cel mai scurt timp posibil. Daca acest lucru nu este posibil ingropati radacinile lor intr-un loc ferit de inghet sau soare.

Dimensiunea minimă a unei gropi trebuie să fie de 50x50x50 cm. Atunci când săpați, aveți mereu grijă ca pământul rezultat din groapă să fie așezat de o parte și de alta a gropii – stratul de la suprafață pe o parte, și stratul inferior pe cealaltă parte (Fig.1). La acoperirea gropii, straturile de pământ se vor inversa.

Inainte de plantare, fiecare puiet este pregătit, acest proces fiind cunoscut drept fasonare. El constă în scurtarea vârfurilor rădăcinilor sau scurtarea cu o treime a rădăcinilor care sunt foarte viguroase, foarte lungi. Dacă avem rădăcină rănite sau rădăcini rupte, acestea se elimină total (Fig.2).

Deoarece pepiniara noastra livreaza pomii cu radacina nuda, este bine sa scufundati radacinile in apa pentru cca. 30 – 60 minute pentru hidratare (Fig.3).

Plantatul propriu-zis începe prin strângerea în groapă a pământului fertil rezultate din primul strat la săparea gropii – pământ care se va pune ca un mușuroi la baza adânciturii săpate (Fig.4).

Se așează pomul în groaăî cu rădăcinile deasupra mușuroiului, incercand sa ingropam punctul de altoire 2-3 cm, dar nici daca ramane la nivelul soluli nu este gresit.

Odată fixat în groapă, puietului i se vor răsfira rădăcinile cu mâna în toate direcțiile, astfel încât să se ocupe tot spatiul din groapă si să nu se suprapună unele pe celelalte. Se acoperă rădăcinile cu un strat de pământ bine mărunțit și se calcă ușor, cu piciorul orientat cu călcâiul sper exteriorul gropii, de la periferia gropii spre centru. După acoperirea rădăcinilor, se umple groapa cu pământ amestecat cu 10-15 kg gunoi bine fermentat, gunoi care, însă nu trebuie să vină în contact cu rădăcinile, după care se calcă din nou cât mai uniform și apăsat. După plantarea pomului fructifer, se face o copcă în jurul său, în care să se toarne 1-2 găleți cu apa.

Imediat dupa plantare se scurtează varga pentru proiectarea coroanei, la o înălțime care diferă în funcție de specia de pomimi fructiferi si tipul de coroană ales, între 60 cm și 70 cm.

Această tăiere are și rolul de a reface echilibrul între partea aeriană și sistemul radicular, care a avut de suferit cu ocazia scosului din pepinieră.

Daca insa pomul are deja ramificatii laterale, atunci se va aplica taierea reductiva, care are in principal doua scopuri (Fig.5):

• reducerea masei vegetale care va trebui hranita in viitoare perioada de vegetatie de catre radacina si asa slabita prin operatia de dezgropare;
• inceperea taierilor de formare a coroanei pomului.

In functie de specie si soi, si sistemul de cultura ales, distantele de plantare difera, in general se opteaza pentru 4m intre randuri si 2,5m intre pomi pe rand (4/2,5) in cazul pomilor de vigoare mai mica cum ar fi marul, piersicul, nectarinul, piersicul plat etc. si 4m intre randuri si 4m intre pomi pe rand (4/4) in cazul pomilor de vigoare mare : ciresul, visinul, caisul, parului, gutuiul, prunul etc. Se poate opta ca pomii sa fie plantati drept.(Fig.6) sau in triunghi. (Fig.7)

Pentru a sti cati pomi avem nevoie intr-un perimetru, impartim suprafata totala a terenului (Lungime x latime), la suprafata totala ocupata de un pom (ex.4×4). Ex. la 1000 mp avem nevoie de 62 pomi fructiferi (1000/16=62.5).