Prunus laurocerasus ‘Rotundifolia’ – Laur englezesc cu frunze late (Laur-cireș)
Gardul viu clasic, veșnic verde, des și luminos
‘Rotundifolia’ e laurul englezesc clasic pentru garduri vii, plantat de generații în grădinile europene. Are frunze mari, late, rotunjite, verde-lucios, mai deschise la culoare decât la alte soiuri, și formează un gard viu foarte des, stufos, veșnic verde. Crește foarte repede, se tunde ușor, suportă și umbra și e ideal pentru garduri vii și paravane, mai ales în zonele cu ierni blânde.
Laurul englezesc (Prunus laurocerasus), numit și laur-cireș, provine din Balcani, Caucaz și Asia Mică și e cultivat în grădinile europene de peste patru secole. ‘Rotundifolia’ e unul dintre cele mai vechi și mai populare soiuri pentru garduri vii, apreciat pentru creșterea rapidă și pentru frunzișul bogat, care acoperă planta până la bază.
Frunzele sunt mari, de 10–15 cm, late, ovale-rotunjite, cu vârful scurt, pieloase și lucioase, de un verde proaspăt, luminos, mai deschis decât la soiurile moderne. Rămân pe ramuri tot anul, așa că gardul viu arată la fel de bine și iarna.
În aprilie–mai, plantele netunse fac inflorescențe albe, drepte, ca niște lumânări, parfumate și iubite de albine, urmate de fructe mici, roșii, apoi negre. La gardurile vii tunse, planta face puține flori și fructe.
Crește viguros, des și stufos, mai lat decât soiurile columnare, și suportă foarte bine tunderea. Arată foarte bine:
- în garduri vii și paravane pentru intimitate, de 1,5–3 m;
- ca exemplar solitar sau în grupuri;
- în colțurile umbrite și sub arbori mari;
- ca fundal verde pentru arbuști cu flori;
- în perdele de protecție împotriva vântului, prafului și zgomotului.
Caracteristici:
- Tip: arbust veșnic verde
- Formă: stufoasă, deasă, viguroasă
- Creștere: foarte rapidă, 40–60 cm pe an
- Înălțime: se menține ușor la 1,5–3 m prin tundere; netuns ajunge la 4–6 m
- Lățime: 1–1,5 m ca gard viu tuns; 3–4 m netuns
- Frunze: mari, late, rotunjite, verde-lucios, luminos, veșnic verzi
- Flori: albe, ca niște lumânări, parfumate, în aprilie–mai
- Fructe: mici, roșii, apoi negre, vara
- Expunere: soare, semiumbră sau umbră
- Sol: orice sol fertil, bine drenat, inclusiv argilos sau ușor calcaros; nu suportă apa stagnantă
- Rezistență la secetă: bună, după înrădăcinare
- Rezistență la ger: bună, până la aproximativ −15…−18 °C; în loc adăpostit, și mai mult
- Utilizare: garduri vii, paravane, exemplar solitar, colțuri umbrite, perdele de protecție
De ce să alegeți laurul englezesc ‘Rotundifolia’:
- Gardul viu clasic, testat de generații.
- Crește foarte repede și acoperă până la bază.
- Frunze late, lucioase, verde-luminos.
- Veșnic verde, la fel de frumos iarna.
- Crește și la umbră.
- Se tunde ușor și se reface repede.
Sfaturi de plantare și îngrijire:
Plantați-l toamna sau primăvara, la soare, în semiumbră sau la umbră, într-un loc adăpostit de vânturile reci de iarnă. Pentru gard viu, plantați 2 plante pe metru liniar, adică la 50 cm una de alta, și la cel puțin 80 cm–1 m de gard sau de limita proprietății, pentru că e un soi lat. Udați regulat în primii 2 ani și în verile secetoase, la bază, nu pe frunze. Un strat de mulci la bază păstrează umezeala și protejează rădăcinile iarna.
Tundeți-l o dată sau de două ori pe an: după înflorire, în mai–iunie, și, dacă e nevoie, la sfârșitul verii. Ideal, tundeți-l cu foarfeca de mână, pentru că frunzele mari tăiate la jumătate se îngălbenesc pe margini.
Bine de știut: frunzele și semințele din fructe sunt toxice dacă sunt ingerate, pentru oameni și animale. Nu îl plantați în locuri unde copiii mici sau animalele de companie l-ar putea mânca și nu puneți resturile de tundere în furajul animalelor. Pe vreme umedă, frunzele pot face pete mici, care apoi se găuresc (ciuruirea frunzelor). Udarea la bază și un loc aerisit previn problema.