Lonicera japonica – Caprifoi japonez (Mâna Maicii Domnului)

Lonicera japonica – Caprifoi japonez (Mâna Maicii Domnului)
Plantă cățărătoare cu flori albe și galbene, cu parfum dulce, toată vara

Descriere scurtă:
Caprifoiul japonez e o plantă cățărătoare iubită pentru parfumul florilor. Din mai până în septembrie face flori albe, care devin galben-aurii, cu un parfum dulce, de miere, mai intens seara. Are frunziș semiveșnic verde, care în iernile blânde rămâne pe plantă. Crește repede, până la 5–8 m, suportă căldura, seceta și solurile calcaroase și e ideal pentru garduri, pergole, foișoare și acoperirea pantelor.

Descriere completă:
Caprifoiul japonez (Lonicera japonica) provine din Japonia, Coreea și China și e cultivat în grădinile europene de peste două secole. În România e cunoscut popular ca „mâna Maicii Domnului” sau „caprifoi” și e o plantă tradițională a curților și a foișoarelor.

Florile sunt tubulare, cu două „buze”, grupate câte două la subsuoara frunzelor. Se deschid albe-crem și, după 1–2 zile, devin galben-aurii, așa că pe plantă apar în același timp flori albe și galbene. Parfumul e dulce, puternic, de miere, și se simte mai ales seara și noaptea. Înflorirea începe în mai–iunie și continuă, în valuri, până în septembrie. Florile sunt căutate de albine, bondari și fluturi de noapte.

Frunzele sunt ovale, verde-închis, ușor pufoase. În iernile blânde rămân pe plantă, iar în iernile geroase cad parțial. Toamna apar fructe mici, negre, lucioase, hrană pentru păsări.

Caprifoiul japonez se cațără prin răsucire. Lăstarii lui se încolăcesc în jurul sârmelor, plaselor, stâlpilor și ramurilor, așa că are nevoie de un suport. Arată foarte bine:

pe garduri de plasă, pe care le transformă în paravane înflorite și parfumate;
pe pergole, foișoare, arcade și balustrade;
lângă terase, bănci și ferestre, unde se simte parfumul serii;
ca plantă de acoperire, pe pante și taluzuri, unde se întinde pe sol;
pe trunchiuri de copaci uscați sau stâlpi;
în ghivece mari, cu un spalier.

Caracteristici:

Tip: plantă cățărătoare lemnoasă, semiveșnic verde
Mod de cățărare: prin răsucire; are nevoie de suport (plasă, sârme, stâlpi, pergolă)
Creștere: rapidă, 1–2 m pe an
Înălțime: 5–8 m, în funcție de suport
Flori: albe, apoi galben-aurii, tubulare, foarte parfumate
Înflorire: mai–septembrie, în valuri
Frunze: ovale, verde-închis; rămân pe plantă în iernile blânde
Fructe: mici, negre, toamna
Expunere: soare sau semiumbră; înflorește cel mai bogat la soare
Sol: orice sol bine drenat, inclusiv nisipos sau calcaros
Rezistență la căldură și secetă: bună, după înrădăcinare
Rezistență la ger: foarte bună, până la aproximativ −25 °C
Utilizare: garduri, pergole, foișoare, arcade, acoperirea pantelor, ghivece mari

De ce să alegeți caprifoiul japonez:

Parfum dulce, de miere, mai ales seara.
Înflorire lungă, din mai până în septembrie.
Flori albe și galbene în același timp.
Crește repede și acoperă gardurile în 1–2 ani.
Frunziș semiveșnic verde, frumos și iarna.
Suportă căldura, seceta și solurile calcaroase.

Sfaturi de plantare și îngrijire:
Plantați-l toamna sau primăvara, la soare sau în semiumbră, lângă un gard de plasă, o pergolă sau un spalier. Plantați-l la 20–30 cm de suport și îndreptați lăstarii spre el. Apoi se va încolăci singur. Pe un gard lung, lăsați 1,5–2 m între plante. Udați regulat în primul an. Apoi suportă bine seceta. Un strat de mulci la bază păstrează rădăcinile răcoroase.

Tăiați-l o dată pe an, la sfârșitul iernii sau după prima înflorire. Scurtați lăstarii prea lungi și răriți ramurile vechi și încâlcite. Dacă după mulți ani planta devine goală la bază, o puteți tăia scurt, la 50 cm, primăvara. Lăstărește viguros.

Bine de știut:

Caprifoiul japonez e foarte viguros și, lăsat netăiat, acoperă tot ce găsește în cale, inclusiv arbuștii din apropiere. Tăierea anuală îl ține în limitele dorite.
Nu îl plantați lângă păduri, pajiști naturale sau terenuri neîngrijite, unde s-ar putea răspândi.
Fructele negre sunt ușor toxice dacă sunt ingerate, așa că nu le lăsați la îndemâna copiilor mici.

Citește mai mult