Cireș ‘Germersdorf’ – Cireșe mari, roșu-închis, cu pulpă fermă
Un soi clasic și apreciat, cu cireșe mari, crocante și dulci
‘Germersdorf’ este un soi vechi și apreciat de cireș, cu fructe mari, în formă de inimă, roșu-închis la maturitate, cu pulpă fermă, crocantă și dulce. Se coc în a doua jumătate a lui iunie. Cireșele sunt foarte bune proaspete, se transportă bine și sunt potrivite pentru compot și dulceață. Pentru rod, are nevoie de un alt soi de cireș în apropiere.
‘Germersdorf’ este unul dintre cele mai cunoscute soiuri de cireș din Europa Centrală și se cultivă de mult timp și la noi. Face parte din grupa cireșelor „pietroase”, cu pulpă fermă și crocantă, foarte apreciate la piață.
Fructele sunt mari, în formă de inimă, cu coaja lucioasă, roșu-închis, aproape negricioasă la coacerea deplină. Pulpa este roșie, fermă, suculentă, cu gust dulce, ușor acrișor, echilibrat. Datorită fermității, cireșele se păstrează și se transportă bine.
Se coc în a doua jumătate a lui iunie. Pomul este viguros, cu coroana mare, piramidală, și intră pe rod la 4–5 ani de la plantare.
Este potrivit:
- în livada familiei sau în curțile mari;
- în livezi comerciale, pentru piață;
- ca arbore de umbră care dă și fructe.
Caracteristici:
- Tip: pom fructifer, cireș (Prunus avium)
- Fructe: mari, în formă de inimă, roșu-închis, lucioase
- Pulpă: fermă, crocantă, suculentă
- Gust: dulce, ușor acrișor, echilibrat
- Coacere: a doua jumătate a lui iunie
- Polenizare: autosteril, are nevoie de alt soi de cireș în apropiere
- Vigoare: mare, coroană piramidală
- Intrare pe rod: 4–5 ani de la plantare
- Expunere: soare
- Sol: profund, bine drenat
- Utilizare: consum proaspăt, compot, dulceață
De ce să alegeți cireșul ‘Germersdorf’:
- Cireșe mari și frumoase, roșu-închis.
- Pulpă fermă și crocantă, ca la piață.
- Se transportă bine, potrivite și pentru vânzare.
- Soi clasic, verificat de multe generații.
Sfaturi de plantare și îngrijire:
Plantați-l toamna sau primăvara devreme, într-un loc însorit și aerisit. Pomul crește mare, deci lăsați 6–7 m între pomi și față de casă. Este obligatoriu să plantați alături un alt soi de cireș care înflorește în aceeași perioadă. Singur, nu leagă rod. Cireșul nu suportă apa stagnantă: evitați terenurile umede.
Udarea: în primii ani, udați regulat. La pomii maturi, udați uniform în mai–iunie. Udarea bruscă, după o perioadă secetoasă, poate face cireșele să crape.
Tăierea: la cireș, tăierea se face vara, după cules. Tăierile mari iarna favorizează scurgerile de clei și bolile. Formați o coroană aerisită și îndepărtați ramurile uscate.
Bine de știut: soiurile de cireș care se coc mai târziu sunt mai expuse la viermele cireșelor. Puneți capcane galbene lipicioase la începutul lui mai sau aplicați un tratament la timp. Ploile de la coacere pot crăpa o parte din fructe. Păsările iubesc cireșele: o plasă de protecție ajută la pomii tineri.