Pinus nigra – Pinul negru
Conifer robust, verde-închis tot anul, care rezistă la secetă, vânt și arșiță
Unul dintre cele mai rezistente conifere pentru climatul din sudul țării. Are ace lungi, verde-închis, o coroană deasă, conică la tinerețe, și un trunchi puternic, cu scoarță închisă la culoare. Suportă seceta, arșița, vântul, solurile sărace și calcaroase și e perfect pentru perdele de protecție, parcuri, grădini mari și terenuri dificile.
Pinul negru e un conifer originar din sudul Europei, de pe munții și dealurile însorite și uscate din jurul Mediteranei, din Balcani și din sud-estul Europei. În România crește spontan în Banat, în zona Munților Domogled și a Cernei, unde e ocrotit. De mai bine de un secol, pinul negru e unul dintre coniferele cele mai folosite în împăduririle din zonele secetoase, pe terenuri degradate, pante erodate și nisipuri, tocmai datorită rezistenței lui excepționale.
Acele sunt lungi, de 8–15 cm, rigide, grupate câte două, de un verde-închis intens, și formează o coroană deasă și plină. La tinerețe, arborele are o formă conică, regulată. Cu vârsta, coroana se lărgește și devine rotunjită sau în formă de umbrelă, foarte pitorească. Scoarța e cenușiu-negricioasă, adânc brăzdată în plăci, de unde îi vine și numele. Face conuri de 5–8 cm, maronii, decorative.
Pinul negru e ideal pentru perdele de protecție împotriva vântului, a prafului și a zăpezii, pentru împăduriri și fixarea pantelor și a nisipurilor, ca exemplar solitar în curți mari și parcuri, în grupuri și aliniamente și în spațiile verzi din oraș, unde tolerează bine poluarea. E verde tot anul și dă umbră și adăpost și iarna.
Caracteristici:
- Înălțime la maturitate: 20–30 m
- Lățimea coroanei: 6–10 m, conică la tinerețe, apoi rotunjită sau în formă de umbrelă
- Creștere: moderată, după primii ani
- Ace: lungi, 8–15 cm, câte două, rigide, verde-închis
- Scoarță: cenușiu-negricioasă, brăzdată
- Expunere: soare plin
- Sol: foarte nepretențios, excelent pe soluri calcaroase, tolerează solurile sărace, pietroase, nisipoase și uscate; nu suportă apa stagnantă
- Rezistență: excepțională la secetă, arșiță, vânt și poluare; foarte bună la ger (până la aproximativ −30 °C)
- Utilizare: perdele de protecție, împăduriri, fixarea pantelor și nisipurilor, exemplar solitar, parcuri, grupuri, aliniamente, spații urbane
De ce să alegeți pinul negru:
- Unul dintre cele mai rezistente conifere la secetă și arșiță, perfect pentru sudul țării.
- Verde-închis tot anul, cu umbră și adăpost și iarna.
- Crește acolo unde alte conifere nu reușesc: soluri sărace, nisipoase sau calcaroase.
- Ideal pentru perdele de protecție și împăduriri.
Sfaturi de plantare și îngrijire:
Plantați-l toamna sau primăvara, într-un loc însorit, cu spațiu suficient, la cel puțin 6–8 m de clădiri. Pentru perdele de protecție, plantați la 2–3 m distanță între plante, pe unul sau două rânduri, în zigzag. În primul an udați regulat, ca să se prindă bine. După aceea are nevoie de foarte puțină apă și rezistă și în verile secetoase. Nu are nevoie de tăieri. Dacă vreți un exemplar mai des, scurtați „lumânările”, adică lăstarii noi, primăvara, când sunt încă moi.
Bine de știut: în unele zone, pinii pot fi atacați de omida procesionară a pinului, care își face iarna cuiburi albe, ca niște pungi de mătase, la vârful ramurilor. Perii omizilor sunt urticanți și pot irita pielea. Dacă observați astfel de cuiburi, tăiați-le cu grijă, purtând mănuși, și distrugeți-le, sau cereți ajutorul unui specialist.