Hedera helix (Iedera)

Hedera helix – Iedera (Plantă cățărătoare veșnic verde)
Covor verde tot anul, pe ziduri, garduri și la umbra copacilor

Iedera e plantă cățărătoare veșnic verde, cu frunze lucioase, verde-închis, lobate, care rămân frumoase tot anul, inclusiv iarna. Se agață singură de ziduri, garduri și trunchiuri, crește repede și poate fi folosită și ca plantă de acoperire a solului. Iubește umbra și semiumbra, crește pe solurile calcaroase și e ideală pentru ziduri umbrite, garduri, colțuri unde nu crește nimic altceva și ghivece.

Iedera (Hedera helix) crește spontan și în pădurile din România, unde acoperă trunchiurile copacilor și solul umbrit. E una dintre cele mai vechi plante ornamentale ale Europei și simbol al statorniciei și fidelității.

Frunzele sunt pieloase, lucioase, verde-închis, cu 3–5 lobi, iar nervurile sunt adesea mai deschise la culoare. Rămân pe plantă tot anul, așa că iedera e verde și iarna, când grădina e cea mai goală.

Iedera se agață singură, cu rădăcini aeriene scurte, de ziduri, garduri, stânci și trunchiuri. Nu are nevoie de sârme sau legături. Pe sol, se întinde ca un covor des. Plantele mature, ajunse în vârful suportului, formează ramuri cu frunze ovale, nelobate, care toamna, în septembrie–octombrie, fac flori mici, verzui. Florile sunt o sursă prețioasă de nectar pentru albine, la sfârșitul sezonului. Iarna urmează fructe mici, negre, hrană pentru păsări.

Arată foarte bine:

pe ziduri și garduri umbrite, pe care le acoperă complet;
ca plantă de acoperire a solului, sub copaci, unde gazonul nu crește;
pe pante și taluzuri umbrite, pe care le fixează;
pe garduri de plasă, ca paravan veșnic verde;
în ghivece și jardiniere, curgând peste margine, pe terase și balcoane umbrite;
ca fundal verde pentru plante cu flori.

Caracteristici:

Tip: plantă cățărătoare veșnic verde
Mod de cățărare: se agață singură, prin rădăcini aeriene; ca plantă de acoperire, se întinde pe sol
Creștere: moderată spre rapidă, după înrădăcinare, 50 cm–1 m pe an
Înălțime: 10–20 m, în funcție de suport
Frunze: lucioase, verde-închis, lobate, veșnic verzi
Flori: mici, verzui, toamna, pe plantele mature; nectar pentru albine
Fructe: mici, negre, iarna
Expunere: umbră sau semiumbră; la soare doar cu udare regulată
Sol: orice sol, preferă solurile calcaroase; nu suportă apa stagnantă
Rezistență la ger: foarte bună, până la aproximativ −25 °C
Utilizare: ziduri și garduri umbrite, acoperirea solului, pante, ghivece, paravane

De ce să alegeți iedera:

Veșnic verde, frumoasă și iarna.
Crește la umbră, unde puține plante reușesc.
Se agață singură, fără sârme sau legături.
Acoperă solul sub copaci, unde gazonul nu crește.
Plantă din flora României, rezistentă la ger.
Hrană pentru albine toamna și pentru păsări iarna.

Sfaturi de plantare și îngrijire:
Plantați-o toamna sau primăvara, la umbră sau în semiumbră. Pe ziduri și garduri, plantați-o la 20–30 cm de suport și îndreptați lăstarii spre el. Primul an iedera se înrădăcinează și crește încet, apoi se agață singură și crește repede. Ca plantă de acoperire, plantați 4–6 plante pe metru pătrat. Udați regulat în primul an și în verile secetoase. Un strat de mulci la bază păstrează umezeala.

Tundeți-o o dată sau de două ori pe an, primăvara și vara, ca să o țineți în limitele dorite. Scurtați lăstarii care cresc spre ferestre, jgheaburi sau acoperiș.

Bine de știut:

În plin soare, pe zidurile orientate spre sud, frunzele se pot arde vara și iarna, din cauza soarelui puternic și a vântului uscat. Zidurile orientate spre nord și est sunt ideale.
Iedera nu strică zidurile sănătoase. Nu o lăsați însă pe tencuieli vechi, crăpate, și nici pe acoperiș, jgheaburi sau țigle.
Frunzele și fructele sunt toxice dacă sunt ingerate, iar seva poate irita pielea sensibilă. Folosiți mănuși la tăiere.
Cu cât e mai mult la umbră și mai bine udată, cu atât frunzele sunt mai mari și mai verzi.